Ierusalim ... Ghetsemani ... apostolii

In contextul Anului Sfintei Preotii, Congregatia pentru Cler de la Vatican a organizat la Universitatea Lateran din Roma un congres despre "Fidelitatea lui Cristos si Filelitatea preotului", intalnire la care am avut bucuria sa particip. Au fost multe conferinte interesante... insa gandul mi-a fugit la aceasta bucata de lemn. Ea se afla intr-o grota in locul numit Ghetsemani, pe Muntele Maslinilor, actualmente fiind amenajata o capela.
Conform traditiei, aceasta este grota unde se adapostisera ucenicii dupa Cina cea de Taina in timp ce Isus se ruga. "Stati aici pana cand ma voi ruga" (Mc 14,32). Dintre ucenici a luat pe Petru, Iacob si Ioan, si a mers mai departe. Ne amintim intensitatea rugaciunii Mantuitorului care a provocat sudoare de sange. Era momentul premergator tradarii si patimirii sale.
Pe ucenicii lasati in grota ii va trezi zarva provocata de venirea soldatilor trimisi de marii preoti de la templu ca sa il aresteze pe Invatatorul lor. Petru va incerca sa isi apere Maestrul... dar ceilalti se vor indeparta in fuga, stapaniti de frica.
Starea de spirit a ucenicilor va ramane aceeasi pana dupa Invierea celui pe care l-au lasat in mainile soldatilor. Duhul Sfant, coborat asupra lor in limbi de foc, va schimba situatia. Umanitatea ucenicilor este perfect descrisa de acest episod. Fragilitatea lor nu ar fi putut da viata unei realitati atat de marete ca Biserica. Este Spiritul, darul celui Inviat, cel care a lucrat prin acesti oameni si care lucreaza in conctinuare prin episcopi si preoti. De aceea il rugam pe Domnul sa isi aminteasca de preotii sai, pentru ca numai darul sau ii poate tine la inaltimea misiunii incredintate lor, ii poate mentine fideli!