Ierusalim ... purtand crucea, Isus ...

Intr-o zi de vineri a postului mare imi amintesc de aceasta statiune a drumului Crucii. Este in aceeasi capela mica unde, pe peretele opus, deasupra usii, de afla fresca prezentata anterior.

Pozitia lui Isus si expresia ingerilor din fundal ne face sa ne gandim ca momentul este cel al unei carederi in timp ce era dus spre Calvar. Albul stralucitor al marmurei, ca si la "Pieta" a lui Michelangelo, sterg din fata ochilor nostri oroarea sangelui care abunda pe chipul si trupul lui Isus; insa mimica ingerilor ne poarta la intelegerea gravitatii momentului. Cei unsprezece ingeri fac gesturi diferite prin care manifesta ingrijorarea, durerea, spaima... si orice alt sentiment pe care nu stim daca ingerii il experimenteaza dar ne imaginam ca iubirea lor pentru Isus trebuie sa fi fost ranita de ceea ce traia acesta.
Privind mai atent insa, imi dau seama ca artistul reliefeaza in mod extraordinar incordarea muschilor lui Isus din maini, picioare si omoplati, fapt ce ma poarta cu gandul nu la pierderea fortelor ci la reprinderea acestora. Conform traditiei, Isus se ridica de trei ori pe drumul crucii. Nu doar cade ci se ridica, si merge pana la locul supliciului. Acest fapt este foarte incurajator pentru noi crestinii, pentru noi preotii. De fapt Mantuitorul este imbracat cu camasa lui lunga, tesuta dintr-o singura bucata, o camasa lunga asa cum imbracam noi preotii pentru a sluji la Altar, jertfa care ridica pacatele lumii. Nu doar ca avem un Mare Preot care a suferit cu noi, ca si noi, pentru noi... dar El este cel care a dat sens suferintei si a biruit totul prin Inviere.
Imediat in dreapta acestei imagini este o usa care duce intr-un magazin... vanzatori cumsecade... se pare ca si capela aceasta apartine lor si ne fac un favor sa o tina deschisa ca intrare pentru magazinul lor... insa mai departe, trecand prin magazin, se ajunge la o alta capela unde este adoratie continua. Din pacate imaginea pe care o ofer nu ilustreza pe deplin frumusetea acesteia, unde in permanenta este cineva in rugaciune, insa va asigur ca este minunata.
Ce dovada mai mare ca suntem martorii ridicarii si nu ai caderii? Isus s-a ridicat si ne-a ridicat si pe noi. Ingerii priveau prezentul si se ingrozeau ca iubirea lor sufera. Noi putem privi viitorul si pricepem ca suferintei cauzate de caderea noastra ii urmeaza ridicarea prin harul iertarii sacramentale si al comuniunii Euharistice.